dor

Mi.e dor... de mare : de brate incolacite pe trupuri reci; de mare: de apa sarata pe piele uscata, de sunetul pielii sfaraind de caldura la contactul cu apa; de mare: copii jucandu.se, zbierand, ingropandu.si trupurile in nisip, de castele, de scoici ce.ti ce.ti intra pervers si adanc in talpi; de mare : statul pe prosop cu ochii in soare, atenti la istericii pescarusi tinand lupte victorioase pe sarmanii pesti naivi.
Mi.e dor de... De ce? De mare, normal. Locul unde sufletul meu se curata si lasa loc unei noi mobilari interioare, de data asta cu materiale scumpe, dar de buna calitate.

Riduri pe suflet

oare de ce sufletele noastre, ale tuturor, s.au uratit atat de rau? s.au scumpit oare tratamentele, este pe cale de disparitie fonul de ten pt suflet, s.au terminat toate?
De ce oare nu putem sa ne oprim inainte de a rani pe cineva? De ce nu exista o cusca in care sa o inchidem pe Ura, cateaua asta disperata dupa victime? E oare greu sa alungam Cearta, acea entitate batrana si urata care bate in fiecare zi la usa sufletului fiecaruia dintre noi pentru a o primi in gazda, si care, cu vorbe alese, ne ispiteste si o primim pentru noi?
Cum e posibil ca noi sa credem aceasta urata, jupuita si buboasa si sa o pastram in camera sufletului?!
De ce uneori suntem atat de slabi si naivi si primim toate lucrurile urate in suflet, alungandu.le si uitandu.le pe toate celelalte bune?
Si ce grei ne simtitm apoi dupa ce eliberam elixirul dat de Cearta cand vorbim cu ceilalti,toate acele cuvinte grele eliberate intre noi. Si tot continuam asa, crezand ca va fi mai bine, ne simtim atat de atasati de Ura, parca ne rade sufletul cand facem rau... Dar duc oare toate astea la ceva mai bun, se simte sufletul mai bine? De unde... Cuvinte urate, cearta, ura si toate celelalte nu fac altceva decat sa ne rideze, zgarie adanc, imbatraneasca si urateasca sufletul. Si atunci, ce sa mai faci cu cremele hidratante si fondul de ten? Mai acopera ele oare imperfectiunile sufletului? Tardiv, sunt deja prea proeminente. La ce bun sa.ti acoperi fata cu o masca vesela cand oricum minciuna are mereu picioare scurte?

Ce.ar fi daca cu totii am alunga rautatile atunci cand ele ar vrea sa poposeasca la noi si am pastra sufletul curat?
Ce.ar fi daca intre noi ne.am respecta si iubi mai mult?
Cu o vorba buna putem schimba radical parfumul sufletului, cu un sfat la nevoi si o imbratisare intinerim sufletul cu o gramada de ani. Ce ne costa oare sa iubim mai mult?
Ce ne costa oare sa o rostim, acea vorba buna?

De ce nu pot? Ce vreau?

Inchid ochii si ma descopar intr-o gradina secreta,misterioasa.Cu multe tufe de trandafiri,iarba proaspata si pomi fructiferi in floarea primaverii.E ca si cum,de niciunde,m-as fi trezit dintr-o data intr-un loc superb,dar atat de pustiu...Il vreau inapoi..Vreau sa vina cu mine in gradina...sa stam tinandu'ne de mana pe iarba..Ma gandesc la timpul pe care obisnuiam sa'l petrecem unul in bratele altuia,sarutandu'ne cand era iarna..In iarna el era vara mea..
Dar m'am trezit din acel vis si el a disparut...iar eu n'am inteles de ce s'a terminat cand putea fi perfect..A fost iluzoriu totul?acum suntem prieteni..dar ce nu stie e ca in el se ascunde partea din mine...